Ale

              Desi sunt pe langa ea toata ziua , zi de zi , nu-mi dau seama cand a crescut asa de repede . Deja o multime de hainute ii sunt micute , sta in fundulet ajutata de pernute si a trecut si de botez . Nici nu am avut timp sa-mi fac griji in privinta botezului , ca ii va fi frig , ca o sa fie bagata in apa si poate apa nu va mai fi calda , ca va fi inconjurata de oamneni pe care ea nu-i cunoaste...
             Ale , asa ii voi spune de acum , are 4100 g si inaltime 58 cm . De la 2 luni de cand i-am schimbat laptele este mult mai linistita , are orele ei cand trebuie sa manance , doarme aproape toata noaptea , ziua sta cumintica fie in fundulet 10-15 min , fie pe burtica , fie pe o parte, fie pe spate. A inceput sa gangureasca , sa rada cu gura pana la urechi fara sa scoata nici un sunet deocamdata , sa fie atenta la jucarii si sa o lase pe mami sa-i miste manutele si piciorusele in ritm de dans, cand facem gimnastica . Nu ii place muzica lenta , ci doar cea ritmata si muzica clasica.
           Acum prefera paturica de la nasi , nu mai doarme pe paturica albastra , cei drept este mult mai pufoasa decat cea albastra.
          Avand in vedere ca botezul era programat in prima sambata a lunii noiembrie , ne gandeam ca vom avea parte de o zi friguroasa si ne rugam sa nu ploua . In schimb , Ale a avut mare noroc de o zi foarte frumoasa , a fost soare si cald . Ale s-a comportat exemplar , a plans foarte putin dupa ce preotul a scos-o din cazan si pana a fost imbracata de nasa . Arata ca o adevarata domnisoara : rochita , palarioara , paltonas si cismulite . Nici la restaurant nu a plans , a stat cumintica , desi era luata in brate ba de o bunica ,ba de cealalta , ba de matusa lui mami . Si la baita de a doua zi a fost linistita . Am urmat traditiile de aceasta data si am pus in apa : verigheta nasei , un banut de argint , apa sfintita , coaja de mar rosu , petale de la flori , busuioc , o pana , o piatra , faina , grau , ou , miere si orez ( banuiesc ca nu am uitat nimic), fiecare cu insemnatatea lor.
In concluzie are mami o fetita tare cumintica !

2 luni

             Bebelina Kinder astazi implineste 2 luni ! La multi anisori iubita mea!
             Bebe a inceput sa doarma pe burtica,ridica putin capul, il intoarce din stanga in dreapta,chiar incearca sa isi mute capul cu tot cu suzeta (Tutzi sau Suzi), dar nu reuseste de fiecare data. Acum doarme in patutul ei, dar numai pe paturica albastra si pufoasa. Doarme aproape toata noaptea uneori (1:00 - 6:00),insa de cele mai multe ori adoarme in jur de ora 1:00 si se trezeste la ora 4:00, mananca ,doarme pana la ora 8:00,mananca, doarme din nou pana la ora 11:00 si apoi sta treaza toata ziua pana la 12:00 -1:00 noaptea, furand doar cateva minute de somnic din cand in cand si dupa baita. Dimineata ii place foarte tare sa stea la mami in brate,unde si adoarme.
             La capitolul imbracat si schimbat: bebe detesta sa ramana fara hainute. Ii place sa faca baita, numai daca apa este mai calduta si nu mai vrea sa iasa din apa - se agata de cadita,de prosopel,numai sa ramana in apa.
            In ultima perioada zambeste foarte des in somn (surasuri spre ingeri), chiar a ras de vreo doua ori - adormise in brate si pot spune ca au fost niste clipe deosebite. In ultimile zile  zambeste si se stramba cand vorbesc cu ea. Are o fata asa haioasa cand se stramba si scoate limba :)

Bebe Kinder

         21.08.2012 s-a nascut bebe Kinder , 2740 g greutate si 50 cm inaltime, ora 08:35. Am intampinat cateva probleme mici si a trebuit sa stam vreo 9 zile la spital, insa totul s-a rezolvat.
        Tati si bunicii din Bucuresti au fost primii care au vazut buburuza, chiar tati a tinut-o si in brate; apoi mami a vazut-o seara cand a adus-o d-na asistenta la reanimare la ea.
        Am ajuns acasa si am stat cumintele cateva zile, apoi am inceput sa mai plangem, sa ne impunem ca vrem tinute in brate si plimbate prin casa sa admiram peretii si mobila. Deja camera am parasit-o , ne place mai mult in living; nici patutul nu ne mai place, ci doar landoul ( ce ne-om face cand vom creste mai mari decat landoul ? ).
          Ne place mult sa ne plimbam pe afara cu caruciorul, suntem linistite si cumintele, chiar dormim foarte bine.
         Ne este fomica mai tot timpul cand suntem treze.
         Ne place sa ascultam "Cutiuta muzicala" si Mozart si adormim.
       Astazi avem 1 luna si 5 zile, 3375 g greutate si 54 cm inaltime. D-na doctor pediatru este tare multumita de noi : aratam bine, ne dezvoltam normal, avem pofta de mancare; urmatoarea vizita la 2 luni cand vom face vaccinul.
     In prima zi:

Astazi:

37 saptamani

           Bebe Kinder are 37 saptamani, mai are 2 saptamani pana scoate nasucul afara. Mami si tati abia asteapta , ufff si cata nerabdare....
          Am fost si la clinica, la control. Bebe Kinder are acum 2700 g si in urmatoarele 2 saptamani ramase va mai lua in greutate cel putin 500 g. Un singur lucru ne-a speriat la inceput, faptul ca medicul cel nou ne-a spus ca are cordonul ombilical in jurul gatului ca niste margele, cumva intins pe umar, drept urmare va trebui neaparat sa fac operatie cezariana. Ne-a asigurat ca nu este foarte grav, ca totul va fi in regula pana pe 29 august.
         La indicatiile lasate de dl dr Albu , d-ra asistenta mi-a dat un formular de completat pentru consultul preanestezic si mi-a lasat un nr. de telefon unde va trebui sa-mi fac programarea la spital.

pe ultima suta de metri.....

            M-am mutat in Bucuresti de la inceputul lunii, pacat ca nu si in fosta mea camera, acum a trebuit sa stau in sufragerie, camera a fost ocupata de catre fratele meu. Tot raul spre bine , caci aici in sufragerie am dormit precum "pasa" in coltarul care ocupa jumatate din camera .
           Pe 4 august am fost la ultimul control. Bebe Kinder avea 35 saptamani, 2200 g si totul se incadra in parametrii normali. Dl dr. a luat hotararea ca se va naste prin operatie cezariana, pentru ca eu sunt micuta, am bazinul mic, in schimb bebe Kinder este dolofanel si ar exista posibilitatea sa se chinuie putin cand va vrea sa-si scoata nasucul afara pe cale naturala. Ultima recomandare : un ultim control pe 14 august la un alt medic din clinica, pentru ca d-lui va fi in concediu pana la sfarsitul lunii( se va intoarce pe 27 august, iar programarea pentru operatie este pe 29 august).
         Aflandu-ma in Bucuresti nu am rezistat sa ies putin la cumparaturi , pentru ca obosesc foarte repede si bebe Kinder se agita foarte tare , chiar daca decat pe langa bloc unde sunt cateva magazinele pentru toate gusturile si buzunarele.
         Bebe Kinder se agita el foarte tare si cand nu-i convine pozitia in care stau si uneori nici nu stiu cum sa stau , caci nu-i convine nici o pozitie; nu pot sta prea mult nici pe scaun, caci la fel nu-i convine; nici in picioare prea mult pentru ca incepe si se impinge prin piele, isi misca piciorusele si manutele de parca ar vrea sa cante la pian folosind coastele mele.
          Revenind la cumparaturi, evident ca am investit niste banuti in carti pentru bebe, lenjerii pentru patut si o bluzita dragalasa foc, dar si pentru mine intr-o gentuta si o lenjerie intima , marimea mea de dinaintea sarcinii, asta ca sa ma ambitionez sa slabesc .

Carticica fetitei mele:

Carticele pentru bebe Kinder:

Un manual pentru mami si tati :

Muzicanţii din Bremen

Muzicanţii din Bremen        de Fraţii Grimm - 

A fost odată un om şi omul ăsta avea un măgar, care de ani şi ani tot cărase la moară saci cu grăunţe. Dar de la un timp bietului dobitoc i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nici o treabă. De aceea, stăpânul lui se gândi într-una din zile că n-ar mai avea nici un rost să strice pe el bunătate de nutreţ.
Măgarul pricepu însă că nu-l aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai adaste, îşi luă tălpăşiţa spre oraşul Bremen. Nu ştiu de unde-i venise-n gând că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului. După ce merse el o bucată de vreme, iată că dădu peste un ogar care zăcea întins pe-o margine a drumului, răsuflând din greu de parcă ar fi făcut ocolul pământului.

- Ce gâfâi aşa, mă Apucă-l-în-Colţi? îl întrebă măgarul.

- Vai de păcatele mele, răspunse câinele, pentru că sunt bătrân şi slăbesc din zi în zi tot mai mult şi pentru că la vânătoare nu mă mai dovedesc bun de nici o ispravă, stăpânul meu şi-a pus în gând să-mi facă de petrecanie, şi atunci mi-am luat repede tălpăşiţa. Dar vorba e cu ce-o să-mi câştig eu pâinea de-aci înainte?

- Ştii ceva, îi spuse măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzicant. Hai cu mine, că s-o mai găsi şi pentru domnia ta un loc în taraf! Eu o să cânt din lăută, iar tu o să baţi la toba mare.

Câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă! şi plecară împreună mai departe. Merseră ei aşa până ce întâlniră în drum o pisică. Şi-avea pisica asta o mutră jalnică, de parcă tot îi ningea şi-i ploua!

- Ei, Linge-Barbă, de ce-mi eşti atât de tristă? Cine ţi-a stricat socotelile? o întrebă măgarul.

- Cui i-ar arde să fie vesel, când i-a ajuns funia la par? răspunse pisica. Pentru că anii bătrâneţii m-au cam adus de şale şi mi s-au tocit colţii şi pentru că-mi place mai mult să mă tolănesc după cuptor şi să torc decât să alerg după şoareci, stăpâna mea a vrut să mă înece. Am fugit eu de acasă la timp, nu e vorbă, dar stau, şi mă socotesc: încotro s-o apuc acum?

- Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te-ntrece nimeni şi cu siguranţă c-o să-ţi găseşti şi tu un loc în taraful oraşului.

Pisica socoti că sfatul ăsta nu-i rău deloc şi se alătură celorlalţi doi. Şi-au tot mers cei trei fugari, au tot mers şi trecând ei prin faţa unei curţi au văzut cocoţat pe-o poartă un cocoş care striga "cucurigu" din toată puterea rărunchilor.

- Ce ţi s-a-ntâmplat de strigi aşa, măi, cocoşule? îl întrebă măgarul. Astâmpără-te o dată, că împuiezi urechile oamenilor!

- Dau şi eu de veste c-o să fie vreme frumoasă, dar la ce bun! spuse cu tristeţe cocoşul. Mâine-i duminică şi ne vin oaspeţi. Dar vezi că stăpână-mea nu se mai arată milostivă faţă de mine; i-a spus bucătăresei c-ar pofti să mă mănânce la masă, în ciorbă, aşa că în seara asta o să mă scurteze de cap... Acu'nţelegi de ce strig aşa? Strig şi eu cât mai pot, cât mai sunt în viaţă...

- Păi bine, Creastă-Roşie, să te necăjeşti matale pentru atât! îl dojeni măgarul. Hai mai bine cu noi, la Bremen. Că oriunde ai merge, ceva mai bun decât moartea tot o să afli... Ai un glas care te unge şi de te-ai învoi să cântăm împreună, ne-o asculta lumea cu gura căscată, zău aşa!

Cocoşul găsi că propunerea urecheatului e cât se poate de nimerită şi tuspatru o porniră la drum. Merseră ei cât merseră, dar cum nu putură ajunge la Bremen într-o singură zi, se văzură siliţi să înnopteze într-o pădure. Măgarul şi câinele îşi făcură culcuşul sub un copac mare, iar cocoşul şi pisica se căţărară în rămurişul bogat. Dar cocoşul nu fu mulţumit de culcuş şi zbura mai sus, până-n vârful copacului, unde se simţea mai la adăpost. Înainte de a apuca să adoarmă, îşi mai roti o dată privirea în jur şi deodată i se păru că zăreşte în depărtare o luminiţă.

Atunci le strigă tovarăşilor săi că nu prea departe de acolo trebuie să fie o casă, căci se zăreşte o lumină.

- Hai s-o întindem chiar acu' într-acolo, spuse cu hotărâre măgarul, că adăpostul ăsta nu prea e de soi!

Câinele era la fel de zorit; gândea că, de-ar găsi pe acolo niscaiva oase sau vreo bucăţică de carne, i-ar prinde tare bine.

Porniră deci spre locul unde se vedea luminiţa şi-n curând o văzură scânteind şi mai puternic; şi din ce se apropiau, lumina se făcea tot mai mare; în cele din urmă ajunseră la casa unor tâlhari, care era luminată ca ziua. Măgarul, ca fiind cel mai înalt dintre ei, se apropie de fereastră şi privi înăuntru.

- Ce vezi acolo, măi, Urechilă? îl întrebă cocoşul.

- Ce văd? Apăi văd o masă încărcată cu mâncări şi băuturi alese şi nişte tâlhari care stau în jurul ei şi se înfruptă de zor.

- Aşa ceva ne-ar prinde bine şi nouă! zise cocoşul.

- Mai încape vorbă? Numai de ne-am vedea în locul lor! spuse măgarul, privind cu jind cum înfulecau tâlharii.

Chibzuiră ei în ce chip ar putea să-i pună pe tâlhari pe goană şi, în cele din urmă, găsiră ce aveau de făcut. Măgarul îşi ridică picioarele dinainte şi le propti de marginea ferestrei, câinele sări pe spinarea măgarului, pisica se căţăra pe spatele câinelui, iar la urmă cocoşul îşi desfăcu aripile şi, zburând, se aşeză pe capul pisicii. Şi aşa cum erau orânduiţi, ca la un semn, porniră cu toţii să cânte, fiecare pe viersul lui: măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna şi cocoşul cucuriga. După ce făcură o cântare în toată regula, se năpustiră prin fereastră în odaie, de zăngăniră toate geamurile şi se făcură ţăndări.

De spaimă, tâlharii săriră-n sus ca nişte apucaţi şi crezând că niscaiva stafii au năvălit în casă, fugiră îngroziţi în pădure. Iar cei patru tovarăşi se aşezară la masă şi, luând fiecare din ce mai rămăsese, se ghiftuiră de parcă i-ar fi aşteptat un post de patru săptămâni.

După ce s-au ospătat în lege, cei patru muzicanţi stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare după pofta inimii şi după cum îi era firea.

Măgarul se culcă pe un maldăr de gunoi, câinele se făcu covrig după uşă, pisica se tolăni pe cuptor, lângă spuza caldă, iar cocoşul se cocoţă pe o grindă de sub bagdadie. Şi cum veneau de la drum lung şi erau osteniţi, adormiră repede.

După ce trecu miezul nopţii, tâlharii văzură de departe că-n casă nu mai arde nici o lumină şi că totul părea cufundat în tăcere. Atunci căpetenia le zise:

- Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană! S-ar cuveni să ne ruşinăm c-am fost aşa de slabi de înger!

Şi trimise pe unul de-ai lor să cerceteze ce se mai întâmpla pe acasă. Iscoada nu desluşi nimic care să-l pună pe gânduri; casa părea cufundată în cea mai deplină linişte şi, fără nici o grijă, intră în bucătărie şi voi să aprindă o lumânare. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept cărbuni aprinşi şi apropie de ei un băţ de chibrit, ca să-l aprindă. Dar pisica nu înţelese de glumă; îi sări în obraz şi începu să-1 zgârie şi să-l scuipe. Tâlharul trase o sperietură zdravănă şi dădu să iasă afară prin uşa din dos. Dar nu scăpă cu una-cu două. Câinele, care sta lungit după uşă, se repezi la el şi-l muşcă de picior. O luă atunci la goană prin curte şi, când trecu pe lângă maldărul de gunoi, îi arse măgarul o copită, de văzu stele verzi. Iar cocoşul, trezit de hărmălaia de-afară, începu să strige de pe grindă: "cucurigu, cucuriiguu!"... Atunci tâlharul îşi luă picioarele la spinare şi nu se opri decât în faţa căpeteniei tâlharilor, căreia îi înşiră toate grozăviile prin câte trecuse.

- Vai de viaţa noastră! În casă s-a cuibărit o coţofană afurisită, care mi-a zgâriat tot obrazul cu nişte gheare lungi şi ascuţite; iar la uşă, cine crezi că stătea? unul cu un cuţit, pe care mi l-a înfipt în picior! Socoteam c-am scăpat! Da' ţi-ai găsit să scapi aşa uşor! în ogradă, o namilă neagră m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta însuşi judecătorul şi tot striga "Aduceţi-mi-l încoace pe tâlhar! Aduceţi-mi-l!"... Dacă am văzut că aşa stă treaba, am fugit de-mi sfârâiau călcâiele...

Din seara aceea, tâlharii n-au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au simţit atât de bine acolo, că nu s-au mai îndurat să plece şi toate câte le-aţi auzit mi le-a spus şi mie, chiar adineauri, un fârtat de-al meu. Şi cred că nu şi-a răcit gura degeaba...

Scufita Rosie

Scufita Rosie         de Fraţii Grimm

A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe care o iubea oricine de cum o vedea.
 Dar mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care nu ştia ce daruri să-i mai facă. Odată, bunica îi dărui o scufiţă de catifea roşie şi pentru că-i şedea tare bine fetiţei şi nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, o numiră de atunci Scufiţa Roşie.

Într-o zi, maică-sa îi zise:

- Scufiţă Roşie, ia bagă-n coşuleţ bucata asta de cozonac şi sticla asta cu vin şi du-le bunicii, că e bolnavă şi slăbită şi bunătăţile astea o să-i ajute să-şi mai vină în puteri. Da' vezi de pleacă mai înainte de-a se lăsa zăpuşeala şi caută de mergi frumos şi să nu te abaţi din drum; altfel, cine ştie, de alergi, ai putea să cazi şi să spargi sticla şi atunci bunicuţa cu ce o să se mai aleagă? Iar când o fi să intri în casă, nu uita să-i dai bunicii "bună dimineaţa" şi vezi să nu înceapă a-ţi umbla ochii prin toate ungherele!

- Aşa am să fac! îi făgădui Scufiţa Roşie şi-şi luă rămas bun la plecare.

Bunica locuia în pădure, cam la vreo jumătate de ceas depărtare de sat. Şi de cum intră Scufiţa Roşie în rariştea codrului, numai ce-i ieşi înainte lupul. Dar Scufiţa Roşie nu ştia ce lighioană rea e lupul şi nu se temu defel când îl văzu.

- Bună ziua, Scufiţă Roşie! îi zise el.

- Mulţumesc frumos, lupule.

- Încotro aşa de dimineaţă, Scufiţă Roşie?

- Ia, până la bunicuţa!

- Şi ce duci acolo, sub şorţ?

- Cozonac şi vin. Mama a făcut ieri cozonac şi-i duc niţeluş şi bunicii, care-i bolnavă şi slăbită, să mănânce şi ea, ca să-şi mai vină în puteri.

- Da' unde şade bunică-ta, Scufiţă Roşie?

- Colo în pădure, la vreun sfert de ceas şi mai bine de aici. Cum ajungi sub cei trei stejari, ai şi dat de casa ei, iar ceva mai la vale e alunişul, pe care doar îl ştii! îi răspunse Scufiţa Roşie.

Lupul îşi zise în sinea lui: "Fragedă-i fetiţa asta! Ce mai îmbucătură pe cinste ar fi, zău aşa! Cu mult mai gustoasă decât baba! Da' e vorba că trebuie să fiu şiret şi să ticluiesc în aşa fel lucrurile ca să pun mâna pe amândouă"...

Mai merse lupul o bucată de drum alături de Scufiţa Roşie şi apoi începu să-i spună cu glas mieros:

- Scufiţă Roşie, ia te uită ce flori frumoase strălucesc în jurul tău! Şi tu nici nu le iei în seamă măcar... Şi mie mi se pare că n-auzi nici ce dulce cântă păsărelele! Atât de serioasă păşeşti pe drum, de parcă te-ai duce la şcoală. Şi e atât de plăcut să hoinăreşti şi să zburzi prin pădure; e atâta veselie!

Scufiţa Roşie ridică privirea şi când văzu cum jucau razele soarelui printre crengile copacilor, când privi mai cu luare-aminte la florile frumoase care creşteau pretutindeni, îşi spuse în sinea ei:

"Mare bucurie i-aş face bunicii dacă i-aş duce şi-un buchet de flori proaspete! E atât de dimineaţă, că nu mi-e teamă c-am să întârzii!" Se abătu deci din drum şi o luă prin pădure, ca să culeagă flori. Rupea de ici una, de dincolo alta, dar îndată i se părea că puţin mai încolo îi zâmbeşte o floare şi mai ochioasă; alerga într-acolo şi, tot culegând margarete şi clopoţei, se pierdea tot mai mult în adâncul codrului. În ăst timp însă, lupul porni de-a dreptul spre casa bunicii şi bătu la uşă:

- Cine-i acolo?

- Eu sunt, Scufiţa Roşie, şi-ţi aduc cozonac şi-o sticlă cu vin. Dar deschide uşa, bunicuţo!

- Apasă pe clanţă şi intră! răspunse bunica, că eu mă simt slăbită şi nu mă pot da jos din pat.

Lupul apăsă pe clanţă, deschise uşa, se repezi glonţ spre patul bunicii şi, fără să scoată o vorbă, o înghiţi. Se îmbrăcă apoi cu hainele ei, îşi puse pe cap scufiţa, se culcă în pat şi trase perdelele.

În vremea asta, Scufiţa Roşie culesese atâtea flori, că abia le mai putea duce. Cum alerga ea de colo până colo, deodată îşi aminti de bunica şi porni degrabă spre căscioara din pădure. Şi nu mică îi fu mirarea când văzu uşa data de perete.

De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniştea; totul i se părea atât de ciudat, încât îşi spuse: "Vai, Doamne, ce-o fi azi cu mine, de mi-e aşa de frică? Că doar altădată mă simţeam atât de bine la bunicuţa!"

Şi fără să mai aştepte, strigă:

- Bună dimineaţa!

Dar nu primi nici un răspuns.

Scufiţa Roşie se apropie atunci de pat şi dădu perdelele la o parte. Bunicuţa stătea întinsă în pat, cu scufia trasă peste ochi, şi avea o înfăţişare atât de ciudată, încât fetiţa întrebă:

- Vai, bunicuţo, da' de ce ai urechi atât de mari?

- Ca să te pot auzi mai bine.

- Vai, bunicuţo, da' de ce ai ochi atât de mari?

- Ca să te pot vedea mai bine.

- Vai, bunicuţo, da' de ce ai mâini atât de mari?

- Ca să te pot apuca mai bine.

- Da', bunicuţo, de ce ai o coşcogeamite gura?

- Ca să te pot înghiţi mai bine.

N-apucă să sfârşească ultimul cuvânt, că şi sări jos din pat şi-o înghiţi pe biata Scufiţa Roşie.

După ce-şi potoli foamea, lupul se culcă din nou în pat şi, prinzându-l somnul, adormi şi începu să sforăie de se cutremurau pereţii. Şi se întâmplă ca tocmai atunci să treacă prin faţa casei un vânător. Auzi el horcăiturile şi-şi spuse:

"Bre, da' tare mai sforăie bătrâna! Nu cumva i-o fi rău?" Intră în casă şi, când se apropie de pat, îl văzu pe lup tolănit acolo.

- Ei drăcie, nu-mi închipuiam c-o să te găsesc aici, ticălos bătrân! izbucni vânătorul. De când te caut!

Îşi potrivi puşca şi voi să tragă, dar în clipa aceea îi trecu prin minte: "Dar dacă lupul a înghiţit-o pe bătrână? Poate c-aş mai putea s-o scap!" Aşa că nu mai trase, ci, luând o foarfecă, începu să taie burta lupului adormit. Abia apucase să facă vreo două-trei tăieturi, că se şi văzu strălucind scufiţa cea roşie a fetiţei şi când mai făcu o tăietură, fetiţa sări afară şi strigă:

- Vai, ce spaimă am tras! Ce întuneric era în burta lupului! După aceea au scos-o afară şi pe bunică. Era încă în viaţă, dar abia mai răsufla. Scufiţa Roşie adună în grabă nişte pietroaie şi toţi trei umplură cu ele burta lupului.

Când se trezi, lupul voi s-o ia la sănătoasa, dar pietroaiele atârnau atât de greu, că dihania se prăbuşi la pământ şi dădu ortul popii.

Cei trei nu-şi mai încăpeau în piele de bucurie. Bunicuţa mâncă cozonacul şi bău vinul pe care-1 aduse fetiţa şi pe dată se înzdrăveni. Iar Scufiţa Roşie gândi în sinea ei, parcă mustrându-se: "De-aci înainte n-o să mă mai abat niciodată din drum când oi merge singură prin pădure, ci o să ascult de poveţele mamei!"

Bloguri deosebite

       De cateva zile tot intru dintr-un blog in altul, citesc cu mare interes subiecte, idei, sfaturi  postate de mamici,  care ma vor ajuta in urmatoarea  perioada , cand acasa vom fi trei si nu doar doi. Deja imi sunt dragi cateva dintre bloguri...
       In primul rand as vrea sa o felicit pe Little Lucky pentru ideea/ initiativa ei de aduna intr-o colectie cat mai multe bloguri cu, despre si pentru copii, dar si pentru toate informatiile utile care le posteaza ( http://10littlelucky.blogspot.ro ).

In al doilea rand as vrea sa mai felicit pe Povestitorul pentru blogul lui de povesti si nu numai (http://www.povesti-pentru-copii.com). Aici am gasit  si poezii despre animale, anotimpuri, copilarie; colectii  de poezii pentru copii scrise de Ana Blandiana, Constanta Buzea, Elena Farago, Otilia Cazimir; am gasit scenete, fabule...Mi-a  placut si faptul ca poti gasi cu usurinta ceea ce cauti. Apoi povestitorul are o multime de idei care ar vrea sa le puna in practica intr-un timp cat mai scurt, spre castigul copiilor si mamicilor, bunicilor.Nu pot decat sa-i urez multa bafta!

.

Cantecele pentru bebe Kinder

Am gasit texetele unor cantecele pe care le fredonam cand eram micuta. O parte din ele le ascultam inca de cateva luni, sunt pe cd-ul "cutiuta muzicala".


A Zis Mama Ca Mi-o Da


A zis mama ca mi-o da,
Valeleu, valeleu,
Zestre cand m-oi marita,
Valeu, valeu, valeleu.

Douazeci de perne mici,
Valeleu, valeleu,
Toate pline cu furnici,
Valeu, valeu, valeleu.

Douazeci de perne mari,
Valeleu, valeleu,
Toate pline cu tzantzari,
Valeu, valeu, valeleu.



Alunelul 


Alunelu', Alunelu', hai la joc,
Sa ne fie, sa ne fie cu noroc.
Alunelu', Alunelu', hai la joc,
Sa ne fie, sa ne fie cu noroc.
Cine-n hora o sa joace,
Mare, mare se va face.
Cine n-o juca de fel
Sa ramina mititel.



Are Mama O Fetita


Refren:
Are mama o fetita,
Cat un ghemotoc!
Are mama o fetita,
Frumusica foc!
Vesela si harnicuta,

Unde s-ar afla,
Parca e o furnicuta!
Asa este ea!
Si la scoala si acasa
E mereu in zor!
Fata mamii e voioasa
Si de ajutor!
Refren: ...


Azi Grivei e manios 
Versuri: A. Ivascanu 


Azi Grivei e minios
Azi Grivei e manios
Ham, ham
Nu razbeste cu un os
Ham, ham
Maraie si se framanta
Zici ca s-ar lua la tranta
Azi Grivei e manios
Ham, ham
Se zbarleste daca-l chemi
Ham, ham
Pe ciolan se arunca ghem
Ham, ham
Din privire parca spune
Stai sa vezi ca-l voi rapune
Azi Grivei e manios
Ham, ham
Azi Grivei e manios
Ham, ham
Nu razbeste cu un os
Ham, ham
Maraie si se framanta
Zici ca s-ar lua la tranta
Azi Grivei e manios
Ham, ham
Maraie si se framanta
Zici ca s-ar lua la tranta
Azi Grivei e manios.


Bate Vantul Frunzele


Bate vantul frunzele,
Invarte moristile,
Randunica asa zboara,
Iar eu trag zmeul de sfoara.

Mama la placinte coace
Si bunica lina toarce
Tata trage la rindea
Iar eu bat din palme-asa.

Mosul taie lemnele
Eu adun surcelele
O fetita da la pui
Iar eu in copac ma sui.


Bobocii

Si pe soare si pe ceata
Boboceii mei de rata
Ziua- ntreaga stau pe lac
Si se scalda Mac- Mac- Mac.
  Mac- Mac- Mac- Mac

Ei înoata foarte bine
Chiar mai bine decat mine
Si ce scufundari mai fac
Ca sportivii Mac- Mac- Mac
  Mac- Mac- Mac- Mac

Numai seara cand se lasa
Vin cu cardul drept acasa
Si adorm cuminti si tac
Ca si voi copii Mac- Mac
  Mac- Mac- Mac- Mac .


Cantecul Gamei 


DO e-o doamna cam voinica,
RE un rege mustacios,
MI o mica turturica,
FA un falnic chiparos,
SOL un soldatel de treaba,
LA un lac netarmuit,
SI e ultima silaba
Si spre DO iar am pornit.
Do-re-mi-fa-sol-la-si-do, sol-do.


Ceata Lui Pitigoi


Ceata lui Pitigoi,
Trece mandra prin zavoi.
Toti luptatori de soi,
Dai intr-unul tipa doi.
Aualeu ce taraboi,
Dai intr-unul tipa doi.
Aualeu ce taraboi,
Dai intr-unul tipa doi.
Ageri ca niste zmei
Si cu pusca dupa ei.
Sprinteni si ochesei,
Latra cainii dupa ei
Ham, ham, ham langa bordei,
Latra cainii dupa ei.
Ham, ham ham langa bordei,
Latra cainii dupa ei.


Daca vesel se traieste


Daca vesel se traieste fa asa:
Daca vesel se traieste fa asa:
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
Daca vesel se traieste fa asa:
La fiecare strofa:
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
- se pocneste din degete;
- se fac toate miscarile.


Fluturas, Nu Mai Ai Aripioare

Nu mai esti fluturasul din soare,
Care zboara din floare in floare,
Fluturas nu mai ai aripioare,
Domnul conte ti le-a retezat.
Fluturas nu mai ai aripioare,
Domnul conte ti le-a retezat.

Fluturas cind aveai aripioare,
Culegeai miere din floare-n floare,
Dar acum nu mai ai aripioare,
Domnul conte ti le-a retezat.
Dar acum nu mai ai aripioare,
Domnul conte ti le-a retezat.


Instrumentele Muzicale


O vioara mica de-as avea
O vioara mica mi-ar placea,
Toata ziua as canta
Multe cantece cu ea.
Refren:
Dili-dili dum,dum,dum,dum,dum
Dili-dili dum,dum,dum,dum,dum
Toata ziua as canta
Multe cantece cu ea.

O trompeta mica de-as avea
O trompeta mica mi-ar placea,
Toata ziua as canta
Multe cantece cu ea
Refren:
Tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu

Tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu, tu
Toata ziua as canta,
Multe cantece cu ea.

O tobita mica de-as avea
O tobita mica mi-ar placea,
Toata ziua as canta
Multe cantece cu ea.
Refren:
Bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum
Bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum, bum
Toata ziua as canta
Multe cantece cu ea.


Melcul Suparat


Vine melcul suparat
O furnica l-a piscat
Si cum vine, pas-pas-pas
Se-ntalni cu-n carabus
Striga melcu-n gura mare:
- Nu te mai praji la soare,
Date-ncolo, nu-mi sta-n drum
Ca te iau in coarne-acum.


Oac-Oac 


Ce petrecere frumoasa
E la margine de lac
Broscarimea bucuroasa
Are vin si cozonac

Refren:
Oac oac diridiridam
Oac oac oac oac diridiridam

Un broscoi canta la tobe
Si o broasca la tambal
O broscuta mica stramba
Vrea sa joace sus pe deal

Refren:
Dintr-o trestie inalta
A iesit un caine schiop
Broscarimea speriata
A luat-o la galop

Refren:

Cantec de leagan

                     Cantec de leagan   

                                         de Otilia Cazimir

                        Dormi cu mama, puișor!

                        Dorm pisicile-n pridvor,

                        Doarme-n patul ei păpușa

                        Doarmă-n leagăn și Vaniușa...

                        Ia te uită, frate! Cum,

                        N-adormiși nici pân-acum?

                        Dorm sub streșini rândunele,

                        Iepurașu-n tufănele,

                        Vulpea doarme-n vizuină,

                        Fluturașul pe-o sulfină,

                        Greierușul pe-o lalea –

                        Fiecare unde-o vrea!

                        Cum se poate, frate, cum?

                        N-adormiși nici pân-acum?

                        Dorm sub vatră puișorii,

                        Dorm sub gene ochișorii,

                        Doarme-n pernă urechiușa...

                        Dormi cu mama,

                        Dormi, Vaniușa!

In asteptare....

            Astazi implineste 34 saptamani, ce mare a crescut buburuza!!!!
            Pe la inceputul lunii bebe Kinder cantarea 1600g . Este o fetita tare vioaie: danseaza, cred ca face si putina gimnastica, se intinde mult de parca ar vrea sa iasa prin piele .
           Camera buburuzei este gata , caruciorului  deja i-am facut proba prin casa, bagajul de spital este gata , ne asteapta sa plecam.
           Pe la inceputul lunii viitoare  mergem la dl. doctor sa clarificam lucrurile si sa o mai vedem pe buburuza, apoi vom astepta cu nerabdare sa-i vedem nasucul afara, tati crede ca se va grabi si va veni mai repede decat ne-a spus dl. doctor. Pana atunci vom continua sa ascultam cutiuta muzicala si sa citim "Clopotica"si "Pisicile aristocrate".

Semnificatia numelui de botez: Alexandra Maria

Numele Alexandru si Alexandra reprezinta forme latinizate ale numelui grec Alexandros ( Αλεξανδρος ), semnificand "aparator/protector al oamenilor", derivat din verbul grecesc "alexo" ( αλεξω ) cu sensul de " a apara, a ajuta" si substantivul "barbat "andros ( ανηρ ). 

Numele are o mare vechime in onomastica greceasca, Aleksandra apare in "descrierea Eladei" de Pausanis, ca supranume pentru Casandra, fiica lui Priam regele Troiei. Tot in mitologia greaca, Alexandra este porecla miceniana a zeitei Hera, protectoare a casniciei, a caminului si a femeilor maritate, precum si regina zeilor si a oamenilor.

            Vechile izvoare grecesti mentioneaza 17 orase care purtau numele acesta, cel mai important fiind orasul Alexandria fondat in 332-331 i.e.n de Alexandru Macedon si care a fost capitala Ptolemeilor si a ramas in istorie prin doua monumene Farul care este unul dintre "cele sapte minuni ale lumii" si Biblioteca, centru cultural si religios al elenismului, renumit prin scolile filozofice demunite "alexandrine".

Pe filiera literara, numele Alexandra apare la noi sub forma "Alexandria" in 1620 cand este atestata prima copie a operei cosiderata a fi opera cu cea mai larga raspandire si audienta.

Personalitati cu numele Alexandru , Alexandra:
 - In mitologia greaca, Alexandru era un alt nume dat erolui Paris.
- Alexandru cel Mare (Macedon), regele Macedoniei, intemeietorul unui imperiu care a cuprins Grecia, Egiptul, Persia si o parte din India
- Alexandru, (nascut Orlando Bandinelli), papa al Romei intre 1159 si 1181
- Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei intre anii 1400- 1432
- Alexandru, (nascut Rodrigo de Borja y Doms) (1431-1503), papa al Romei (1492 - 1593), tatal lui Cesare si Lucrezia Borgia
-Alexandru Lapusneanu, domnitor al Moldovei intre 1552 - 1561 si 1564 - 1568
- Alexander Pope (1688-1744), poet englez
-Alexandru Voda Ipsilanti, (1725 – 1805), domnitor al Munteniei in perioadele 1774 - 1782 şi 1796 - 1797, si al Moldovei intre 1786 si 1788

-Alexandra Feodorovna, născută Prințesa Charlotte a Prusiei, (13 iulie 1798 – 1 noiembrie 1860) a fost soția Țarului Nicolae I al Rusiei și mama Țarului Alexandru al II-lea.
- Alexander Hamilton (1755-1804), om politic american
- Alexander MacKenzie (1764-1820), explorator canadian
-Aleksandr, ( 1777 - 1825), tar al Rusiei, nepot al Katerinei cea Mare
- Aleksandr Puskin (1799-1837), poet rus
- Alexandre Dumas, (1802 – 1870), scriitor francez
- Alexandru C. Moruzi, (1804 - 1873), om politic, prim ministru in guvernul Moldovei
- Aleksandr, (1818 - 1881), tar al Rusiei, fiu al tarului Nicolae, eliberator al serbilor (asasinat)
- Alexandru Ioan Cuza (1820 - 1873), cel dintai domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România.
- Alexandru Flechtenmacher, (1823 - 1898), compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român
- Alexandru Papiu-Ilarian, (1827 - 1877), politician, carturar, revolutionar
- Dimitrie Alexandru Sturdza, (1833 - 1914), om politic jurist, economist
- Alexandru Ipsilanti, ( 1792 -. 1828), sef al Eteriei gecesti din 1821
- Alexandru Mocioni (1841 - 1909), om politic roman

-Alexandra a Danemarcei (1 decembrie 1844 - 20 noiembrie 1925) a fost soția regeluiEduard al VII-lea al Regatului Unit și, astfel, împărăteasă a Indiei în timpul domniei soțului ei. Anterior, ea a fost prințesă de Wales din 1863 în 1901 (cea mai lungă durată în care cineva a deținut acest titlu). Din 1910 până la moartea ei, a fost regina mamă, fiind regină și mamă a monarhului George al V-lea al Regatului Unit, deși ea a fost în general mai mult numită Maiestatea Sa Regina Alexandra.
- Aleksandr, (1845 - 1894), tar al Rusiei, fiul lui Aleksandru al II-lea
- Alexandru Dimitrie Xenopol, ( 1847 - 1920), istoric
- Alexander Graham Bell (1847-1922), inventator american al telefonului
- Alexandru Macedonski, (1854 – 1920), poet roman
- Alexandru Marghiloman, (1854 - 1925), om politic, conservator, jurist
-Alexandru Vlahuta, (1858 – 1919), scriitor roman
-Alexandru Odobescu, (1834 - 1895), scriitor, arheolog, om politic
- Alexandru Averescu, (1859 - 1938), general, maresal, om politic

-Alix de Hessa-Darmstadt (mai târziu Alexandra Feodorovna Romanova (rusă Императрица Александра Фёдоровна Романова; n. 6 iunie 1872 — d. 17 iulie 1918), a fost una dintre nepoatele reginei Victoria. S-a căsătorit cu țarul Nicolae al II-lea al Rusiei, ultimul împărat al Imperiului Rus.
- Alexandru Zirra, 1883 - 1946), compozitor român
-Alexandru, (1888 - 1034), rege al Iugoslaviei (asasinat)
-Alexandru Kiritescu, ( 1888 - 1861) scriitor si dramaturg roman (autor al piesei "Gaitele")
- Alexandru, (1889 - 1903), rege al Serbiei (asasinat)
- Alexandru Ciucurencu, (1903 - 1977), pictor roman
- Alexandru Paleologu, ( 1919 - 2005), scriitor roman
- Alexandu Tatos, ( 1937 - 1990), scenarist, regizor
- Alexandru Repan, (n. 1940), actor
- Alexandru Jula,(n. 1934), cantaret
- Alexandru Nemoianu, (n. 1948), scriitor
- Alexandru Tocilescu, (n. 1946), regizor
- Alexandru Arşinel, (n. 1939), actor
-Alexandru Tomescu, (n. 1976), violonist
- Alexandru Lulescu, (n. 1933), actor
-Alexandru Dabija, (n. 1955), regizor roman
- Alexandru Andries, (n. 1954), membru al Uniunii arhitectilor din Romanaia, compozitor si cantaret

Variante si prescurtari ale numelor Alexandru si Alexandra :
 Alec, Alejandra, Alejandro, Alejo, Aleksandar, Aleksander, Aleksandr, Aleksandra, Aleksey, Alena, Alene, Alessandra, Alessandro,
Alex, Alexa, Alexandra, Alexandre, Alexandru, Alexandria, Alexandrina, Alexandro, Alexandros, Alexandr, Alexandrina, Alexandar, Alexandrovna, Alexandreu, Alexandro, Alexandraj, Alexandrino, Alexavier, Alexi, Alexis, Alexei, Alexia, Alexey, Alexios, Alexe, Alexeevna, Alexnder, Alexes, Alexie, Alexina, Alexine, Alexis, Alexiy, Alexsandra, Alexzenia, Alexynn, Alexy, Alixandre
Sanda, Sandel, Sandica, Sandra, Sandu, Xander, Xane

Semnificatia numerologica a numelui 
 -Un nume care creaza individualitate, independenta, incredere in sine, initiativa, inclinatie catre activitatile fizice.

- Un nume cu o mare importanta in stapanirea aspectelor materiale ale vietii.
-Tendinta de armonizare a opiniilor personale cu cele ale altora, de acceptare a compromisului sau de lucru in subordinea cuiva (contrar dorintei intime).
- Exprimare directa si sincera.
-Unii oameni gasesc dificil sa accepte dominarea sau maniera argumentativa a purtatorilor numelui Alexandru.
- Nevoie de a fi creativ si original, sau de a-si sublinia originalitatea, lucru ce ii poate lua prin surprindere pe cei din jur.

- Apreciere a calitatii obiectelor, dorinta de a poseda cel mai bun lucru pe care il pot oferi banii
- Graba in aprecierea oamenilor, adesea bazata pe infatisarea lor fizica, haine, succes material si standard social
- Un ascutit simt al afacerilor, calitati de manager in special in finante
- Ambitie de a ajunge in functii de conducere.

PS - O interpretare numerologica completa presupune analiza atat a prenumelui cat si a numelui de familie

Semnificatiile numelui Maria

In diferite limbi, Maria inseamna „cea iubita”, „cea indragita”, „doamna”, „stapana”, „picatura de mare”, „marea amara", „rebela", „dorita pentru copil", „iubire".
In "Vechiul Testament", numele Maria apartinea unei profetese, sora lui Moise.

Adevarata raspandire a numelui se datoreaza Fecioarei Maria si cultului care ii este inchinat in diferite culturi si religii, incepand cu secolul al IV-lea d.Hr.
Se pare ca forma de la care a plecat numele este evreescul Myriam, intalnit si astazi in forma sa primara, considerat de specialisti ca o adaptare la limba ebraica a cuvantului aramaic „mar" care inseamna "domn" sau „stapan".

Despre numele Maria

Maria este poate cel mai indragit si popular nume biblic feminin folosit in Romania.

Numele de fata Maria este expresia puritatii, fiind purtat de mama lui Iisus Hristos. Cu toate ca este poate cel mai popular nume de fata in toate culturile, semnificatia sa nu este una foarte sigura.
 In acceptiunea egipteana, numele Maria ar putea veni de la mry - iubit sau mr - iubire.
 In interpretarea latina, semnificatia numelui Maria este stea de mare.
 In acceptiunea evreiasca, semnificatia numelui Maria este mare a amaraciunilor.

Numele de fata Maria este de origine ebraica si inseamna "copil dorit".

Cand este sarbatorita Maria

In fiecare an, principala sarbatoare a Mariei este pe data de 15 august, „Sfanta Maria Mare” care se numeste oficial in calendarul ortodox „Adormirea Maicii Domnului", in calendarul romano-catolic „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria", iar in biserica anglicana "Sarbatorirea Binecuvantatei Fecioare Maria".

Un numar foarte mare de biserici si catedrale din intreaga lume ii poarta numele.

      Personaje biblice:

Maria, mama lui Iisus Hristos, figură centrală a creștinismului,

Maria din Magdala cunoscută și ca Maria Magdalena,

Maria din Betania, sora lui Lazăr.

Regalitate:
§  Maria de Luxemburg (1304-1324), a doua soție a regelui Carol al IV-lea al Franței

§  Maria a Ungariei (1370–1395), regină, fiica lui Ludovic cel Mare

§  Maria de Aragon (1482–1517), soția regelui Manuel I al Portugaliei

§  Maria Tudor, regină a Franței (1496-1533), soția regelui Ludovic al XII-lea al Franței

§  Maria a Austriei (1505–1558), soția regelui Ludovic al II-lea al Ungariei

§  Maria I a Angliei (1516-1558), regină a Angliei

§  Maria I a Scoției (1542-1587), regină a Scoției

§  Maria de Medici (1575-1642), a doua soție a regelui Henric al IV-lea al Franței

§  Maria Anna a Spaniei (1606-1646), prima soție a lui Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

§  Maria, Prințesă de Orange (1631-1660), fiica regelui Carol I al Angliei

§  Maria Tereza a Spaniei (1638-1683), soția regelui Ludovic al XIV-lea al Franței

§  Mary de Modena (1658-1718), a doua soție a regelui Iacob al II-lea al Angliei

§  Maria Luiza de Orléans (1662-1689), prima soție a regelui Carol al II-lea al Spaniei

§  Maria Anna de Austria (1683-1754), soția regelui Ioan al V-lea al Portugaliei

§  Maria Louisa de Savoia (1688-1714), prima soție a regelui Filip al V-lea al Spaniei

§  Maria Josepha de Austria (1699-1757), soția regelui August al III-lea al Poloniei

§  Maria Amalia a Austriei (1701-1756), soția lui Carol al VII-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

§  Maria Leszczyńska (1703-1768), soția regelui Ludovic al XV-lea al Franței

§  Maria Tereza (1717-1780), împărăteasă a Sfântului Imperiu German, regină a Ungariei

§  Maria Amalia de Saxonia (1724-1760), soția regelui Carol al III-lea al Spaniei

§  Maria Antonia a Spaniei (1729-1785), soția regelui Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei

§  Maria I a Portugaliei (1734-1816), regină a Portugaliei

§  Maria Josepha de Bavaria (1739-1767), a doua soție a lui Iosif al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman

§  Maria Amalia a Austriei (1746-1804), ducesă de Parma

§  Maria Luisa de Parma (1751-1819), soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei

§  Maria Carolina a Austriei (1752-1814), regină a Neapolelui și Siciliei

§  Marie Josephine de Savoia (1753-1810), soția regelui Ludovic al XVIII-lea al Franței

§  Maria Antoaneta (1755-1793), regină a Franței

§  Maria Sofia de Hesse (1767-1852), soția regelui Frederic al VI-lea al Danemarcei

§  Maria Theresa de Austria (1767-1827), a doua soție a regelui Anton de Saxonia

§  Maria Teresa a celor Două Sicilii (1772-1807), a doua soție a regelui Francisc I al Austriei

§  Maria Theresa de Austria-Este (1773-1832), soția regelui Victor Emmanuel I al Sardiniei

§  Prințesa Mary, Ducesă de Gloucester și Edinburgh (1776-1857), fiica regelui George al III-lea al Regatului Unit

§  Maria Christina a celor Două Sicilii (1779-1849), soția regelui Carol Felix al Sardiniei

§  Maria Amalia a celor Două Sicilii (1782-1866), soția regelui Ludovic-Filip al Franței

§  Maria Louisa a Spaniei (1782-1824), soția regelui Louis al Etruriei

§  Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1786-1859), fiica Țarului Pavel I al Rusiei

§  Maria Ludovica de Austria-Este (1787-1816), a treia soție a regelui Francisc I al Austriei

§  Maria Isabela a Spaniei (1789-1848), a doua soție a regelui Francisc I al celor Două Sicilii

§  Maria Louisa a Austriei (1791-1847), împărăteasă a Franței, a doua soție a lui Napoleon

§  Maria Leopoldina a Austriei (1797-1826), Împărăteasă a Braziliei și arhiducesă de Austria

§  Maria Isabel a Portugaliei (1797-1818), a doua soție a regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei

§  Maria Anna de Sardinia (1803-1884), soția regelui Ferdinand I al Austriei

§  Maria Josepha de Saxonia (1803-1829), a treia soție a regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei

§  Maria Anna de Bavaria (1805-1877), soția regelui Frederic August al II-lea al Saxoniei

§  Maria Christina a celor Două Sicilii (1806-1878), a patra soție a regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei

§  Maria Christina de Savoia (1812-1836), a doua soție a regelui Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii

§  Maria Tereza de Austria (1816–1867), soția regelui Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii

§  Maria de Saxa-Altenburg (1818-1907), soția regelui George al V-lea de Hanovra

§  Maria a II-a a Portugaliei (1819-1853), regină a Portugaliei

§  Marea Ducesă Maria Nicolaevna a Rusiei (1819–1876), fiica Țarului Nicolae I al Rusiei

§  Maria Adelaide de Austria (1822-1855), soția regelui Victor Emanuel al II-lea al Italiei

§  Maria a Prusiei (1825-1889), soția regelui Maximilian al II-lea al Bavariei

§  Marie Henriette de Austria (1836-1902), soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei

§  Maria Sofia de Bavaria (1841-1925), soția regelui Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii

§  Maria Feodorovna (1847-1928), Împărăteasă a Rusiei și Prințesă a Danemarcei

§  Maria Pia de Savoia (1847-1911), soția regelui Luís I al Portugaliei

§  Maria Vittoria del Pozzo (1847-1876), soția regelui Amadeo al Spaniei

§  Maria Theresa de Austria-Este (1849–1919), soția regelui Ludwig al III-lea al Bavariei

§  Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (1853-1920), fiica țarului Alexandru al II-lea, mama reginei Maria a României

§  Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1854-1921), soția Marelui Duce Vladimir Alexandrovici

§  Prințesa Maria a Prusiei (1855–1888), fiica Prințul Friedrich Karl al Prusiei

§  Maria Cristina de Austria (1858-1929), regină a Spaniei

§  Maria Ana a Portugaliei (1861-1942), soția lui William al IV-lea, Mare Duce de Luxemburg

§  Mary de Teck (1867-1953), soția regelui George al V-lea al Regatului Unit

§  Principesa Maria (1870–1874), unicul copil al regelui Carol I al României

§  Maria a României (1875-1938), regină a României

§  Prințesa Maria Georgievna a Greciei (1876-1940), fiica regelui George I al Greciei

§  Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1890–1958), fiica Marelui Duce Paul Alexandrovici al Rusiei

§  Maria Nikolaevna Romanov (1899–1918), Marea Ducesă a Rusiei, fiica Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei

§  Maria de România, Regina Iugoslaviei (1900-1961), soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României

§  Principesa Maria de România (n. 1964), fiica cea mai mică a Regelui Mihai

§  Mary, Prințesă a Danemarcei (n. 1972), soția Prințului Moștenitor Frederik al Danemarcei